AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996
Analizând propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996 (b56 din 11.02.2020), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/966/18.02.2020 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D185/18.02.2020,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare, în vederea realizării intabulării bunurilor din domeniul public al apelor. Intervențiile legislative sunt argumentate în Expunerea de motive prin „necesitatea accelerării realizării cadastrului bunurilor proprietate publică aflate în domeniul public al apelor, prin înregistrarea sistematică cel puțin a imobilelor vizate de oportunități de dezvoltare socială si economică de interes și utilitate publică, constituie o prioritate, care va asigura punerea în aplicare a obiectivelor statului român, precum dezvoltarea agriculturii și infrastructurii, elemente vitale pentru dezvoltarea economică”.
Propunerea se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente dispozițiile art.73 alin.(3) lit.m) coroborate cu cele ale art.136 alin.(3) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
Menționăm faptul că prin avizul pe care îl emite Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
2. Având în vedere implicațiile pe care le va genera adoptarea propunerii legislative asupra bugetului de stat, devin incidente prevederile art.111 alin.(1) teza a doua din Constituția României, republicată, potrivit cărora solicitarea unei informări din partea Guvernului este obligatorie.
De asemenea, sunt incidente prevederile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind obligatoriu ca în cuprinsul propunerii legislative să se prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli bugetare.
3. Potrivit uzanțelor de redactare a actelor normative, la art.I, enunțurile de modificare și completare vor fi reformulate, potrivit următoarelor modele:
„Alineatul (…) al articolului … se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„La articolul … litera… se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„După alineatul (…) al articolului … se introduce un nou alineat, alin. (…), cu următorul cuprins:”;
„La articolul … alineatul (…) litera… se modifică și va avea următorul cuprins:” ;
„La articolul … alineatul (…), după litera …se introduce o nouă literă, lit. …, cu următorul cuprins:”.
4. La art.I pct.4, referitor la textul preconizat pentru art.3 alin.(11), semnalăm că singura deosebire între textul în vigoare și norma propusă o reprezintă faptul că termenul „sectoarele” figurează, în prezenta propunere, în formă nearticulată. Prin urmare recomandăm reanalizarea soluției legislative în discuție.
Reiterăm această observație în mod corespunzător pentru soluția legislativă preconizată la anexa nr.1 pct.13, caz în care norma propusă este identică celei în vigoare.
5. La art.I pct.10, în acord cu normele de tehnică legislativă privind claritatea si predictibilitatea dispozițiilor normative, este necesară reanalizarea și reformularea normei preconizate pentru art.25 alin.(7). Precizăm că, în formularea propusă, nu se poate determina raportului de conexiune cu dispozițiile Legii nr.50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la care se preconizează a se deroga, nefiind respectate prevederile art.15 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri”.
Totodată, sintagma „executarea lucrărilor de construcții de utilitate publică și de interes național, județean sau local, titularul poate dobândi un drept de creanță asupra terenului din domeniul public, pentru și pe timpul realizării lucrărilor...” este defectuos formulată atât sub aspect gramatical, cât și neclară, întrucât nu reiese ce anume s-a avut în vedere prin referirea la un drept de creanță, în contextul în care la textul propus pentru alin.(6) se face referire la un drept de folosință (al terenurilor din domeniul public al apelor) care constituie un drept real, potrivit art.551 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare.
Din punct de vedere formal, potrivit prevederilor art.63 din Legea nr.24/2000, republicată cu modificările și completările ulterioare, sintagma „Prin excepție” trebuie înlocuită cu expresia „Prin derogare”.
Reiterăm observația și pentru art.I pct.16 și 20, referitor la art.35 alin.(16), respectiv la art.39 alin.(5).
De asemenea, pentru corectitudinea informației juridice, după titlul Legii nr.50/1991 va fi inserată mențiunea „republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
6. La art.I pct.11, la textul propus pentru alin.(1) și (2) ale art.27, sesizăm următoarele aspecte:
- textul de lege lata al actului normativ de bază include, printre activitățile enumerate în debutul alin.(1), și pe cele efectuate în arii protejate ori în zone de protecție, impunând realizarea activităților astfel încât să nu se producă efecte negative și asupra monumentelor naturii. Totodată, teza finală a acestuia dispune că deteriorarea calității apei nu este permisă în nicio situație. Aceste soluții legislative au fost eliminate prin prezenta propunere;
- în cadrul alin.(2) a fost introdusă excepția potrivit căreia este permisă afectarea stării ecologice a apelor, atât în cazul obiectivelor de interes național și a celor care vizează siguranța și securitatea națională, cât și în cazul lucrărilor de întreținere și reparații la construcțiile existente.
În acest context, precizăm că potrivit art.4 din Legea nr.107/1996, cu modificările și completările ulterioare, resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic, iar stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Totodată, conform art.3 alin.(4) din aceeași lege, Administrația Națională „Apele Române” propune autorității publice centrale din domeniul apelor reglementări specifice domeniului gospodăririi apelor.
Așadar, pentru înlăturarea aspectelor de contradictorialitate, sugerăm reanalizarea textului propus pentru alin.(1) și (2) ale art.27, în raport cu art.3 și 4 din actul normativ supus intervențiilor de modificare și completare.
În plus, având în vedere consecințele negative asupra calității apelor și a protecției mediului pe care le-ar putea determina eliminarea restricțiilor în vigoare, recomandăm ca, anterior modificării Legii nr.107/1996, să fie consultată autoritatea publică centrală din domeniul apelor.
Reiterăm aceeași observație și în cazul art.I pct.13, prin intermediul căruia, odată cu modificare art.32 alin.(4) a fost eliminată referirea la „materialele radioactive”;
7. La art.I pct.12, referitor la teza a doua a art.27 alin.(4), semnalăm că, potrivit art.62 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispozițiile acestui alineat se vor încorpora, de la data intrării în vigoare, in actul normativ de bază. Având în vedere termenul instituit pentru emiterea ordinului conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, acest aspect nu se poate integra în actul normativ de bază, întrucât nu se mai poate raporta la data intrării în vigoare a actului normativ propus a fi modificat și completat, fiind recomandată introducerea unui articol distinct, marcat cu cifre romane, prin care să poată fi instituit un astfel de termen.
Reiterăm observația și pentru pct.31, referitor la instituirea unui nou termen prin textul propus pentru art.81 alin.(1).
8. La art.I pct.14, referitor la textul propus pentru art.33 alin.(8), pentru unitate terminologică în cuprinsul actului normativ care face obiectul prezentei propuneri, denumirile ministerelor trebuie înlocuite cu sintagma „autoritatea publică centrală din domeniul…”, urmând a se preciza domeniul în cauză. Aceeași observație este valabilă, în mod corespunzător și pentru art.33 alin.(13).
În ceea ce Ministerului Turismului, precizăm că acesta a fost desființat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.68/2019. Ulterior, prin Hotărârea Guvernului nr.44/2020 privind organizarea si funcționarea Ministerului Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri a fost abrogată și Hotărârea Guvernului nr.24/2017 privind organizarea şi funcționarea Ministerului Turismului.
Prin urmare, se impune reanalizarea sub acest aspect a soluției normative preconizate.
9. Pentru rigoarea exprimării, la art.I pct.15, la textul propus pentru art.33 alin.(11), propunem ca, anterior sintagmei „de către personalul cu atribuții de control” să fie inserată sintagma „precum și” ori cuvântul „sau”, după caz;
10. Pentru un plus de rigoare normativă, la art.I pct.16, la textul propus pentru art.35 alin.(16), după titlul actului invocat, va fi introdusă mențiunea „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.317/2009”.
Totodată, propunem înlocuirea sintagmei „autorizație de pescuit științific” cu expresia „autorizație specială de pescuit în scop științific”, în acord cu terminologia alin.(1) al art.51 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2008, de la care se preconizează a se deroga, precum și, pentru un plus de precizie, precizarea autorității competente la care textul face referire.
11. La art.I pct.18, la textul propus pentru alin.(54) al art.35, în acord cu normele de tehnică legislativă, din punct de vedere formal, este necesară înlocuirea sintagmei „Prin derogare” cu sintagma „Prin excepție”.
Precizăm că, textul propus trebuie să fie în acord cu art.24 alin.(3) din Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public în funcție în România, a hotărârii judecătorești rămase definitivă și irevocabilă sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, în cazurile în care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis în mod valabil.
Precizăm că prin Hotărârea Guvernului nr.1705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, care este invocată în text, nu se constituie ori transmite un dreptul real asupra imobilului ci doar se realizează inventarul bunurilor din domeniul public al statului.
Totodată, precizăm că, atunci când constituirea ori transmiterea un dreptul real asupra imobilului se realizează prin lege nu este incidentă teza finală din art.24 alin.(3) din Legea nr.7/1996 întrucât legea nu face parte din categoria actelor administrative.
Precizăm că, bunurile care formează obiectul exclusiv al proprietății publice, a statului sau unităților administrativ-teritoriale, în temeiul unei legi organice, trecerea din domeniul public al statului în domeniul public al unităților administrativ-teritoriale sau invers operează numai printr-o modificare a legii organice [art.860 alin.(3) teza întâi din Codul civil]. În celelalte cazuri, și anume când bunurile pot aparține, potrivit destinației lor (în temeiul criteriului uzului sau interesului public național, județean sau local), iar nu printr-o declarație expresă a legii, fie domeniului public al statului, fie domeniului public al unităților administrativ-teritoriale, trecerea din domeniul public al statului în cel al unităților administrativ-teritoriale sau invers se face în condițiile legii, prin hotărâre a Guvernului, sau, simetric, la cererea Guvernului, prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a Consiliului General al Municipiului București sau a consiliului local [art.860 alin.(3) teza a doua din Codul civil].”
Precizăm că, în cuprinsul Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996 se regăsește un întreg capitol - Capitolul III , Organizarea lucrărilor sistematice de cadastru în vederea înscrierii în cartea funciară, care reglementează în detaliu sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
Potrivi art.10 alin.(1) din legea anterior amintită „Înregistrarea sistematică a proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară se realizează pe baza măsurătorilor necesare realizării planului cadastral, în care sunt determinate poziția limitelor dintre imobilele învecinate, din oficiu, gratuit și în mod sistematic, pe baza realității din teren ... indiferent de apartenența imobilului la domeniul public sau privat al statului ori al unității administrativ-teritoriale sau de calitatea de proprietar, posesor ori deținător legal sau detentor precar prevăzut la art.918 din Codul civil. Lucrările de măsurători se execută prin orice metodă grafică, numerică, fotogrammetrică sau combinate, în îndeplinirea funcției tehnice a cadastrului.”
Astfel, este necesară asigurarea corelării textele propuse prin cu cele ale Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996. republicată, cu modificările și completările ulterioare, în special în ceea ce privește aspectele tehnice privind documentele tehnice ale cadastrului, răspunderea pentru corectitudinea întocmirii documentelor tehnice ale cadastrului și pentru corespondența acestora cu realitatea din teren, precum și pentru identificarea limitelor imobilelor, etc.
12. La art.I pct.19, la textul propus pentru lit.a) a alin.(7) al art.35, semnalăm că sintagma „siguranță națională și securitate publică” a fost redată anterior, în cuprinsul propunerii sub forma „siguranță și securitate națională”. Propunem utilizarea unei terminologii unitare.
13. La art.I pct.23, la textul propus pentru art.47 alin.(2) lit.h), din formularea normei propuse nu reiese în mod clar câte persoane sunt avute în vedere și care este calitatea acestora, fiind necesară reformularea.
14. La art.I pct.31, la textul propus pentru art.81 alin.(1), pentru corectitudinea informației juridice după Legea nr.404/2003 va fi introdusă mențiunea „cu modificările și completările ulterioare”.
15. Potrivit normelor de tehnică legislativă, la art.I pct.32, în debutul textului preconizat pentru art.82 alin.(1) va fi plasată abrevierea „Art.82. – ”.
16. La art.I pct.33, în acord cu normele de tehnică legislativă, intenția de modificare trebuie exprimată sub forma a două enunțuri distincte, după cum urmează:
„33. La articolul 85 alineatul (2), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„34. Alineatul (3) al articolului 85 se modifică și va avea următorul cuprins:”.
Pe cale de consecință, punctele subsecvente vor fi renumerotate.
17. Pentru simetria redactării, la actualul pct.37 al art.I, în cuprinsul art.110 lit.q), termenii din debut vor fi redați în forma articulată.
18. La actualul pct.38 al art.I, din rațiuni de redactare, în cadrul definițiilor din anexa nr.1, semnul grafic „-” va fi înlocuit cu „:”,în toate cazurile.
La pct.1, termenul „Amenajare” va fi redat cu inițială mică. Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.
La pct.5, pentru uniformitatea redactării, termenul „albia” va fi menționat în formă nearticulată, iar verbul „este” va fi eliminat.
În finalul pct.71, semnalăm că, textul „indiferent de intervențiile antropice ulterioare formării” figurează de două ori.
19. La actualul pct.40 al art.I, la textul propus pentru pct.80 din anexa nr.1, propunem reformularea tezei finală, fiind imprecisă sub aspectul redactării. Reiterăm această observație și pentru pct.84.
În cuprinsul pct.92, pentru corectitudine sub aspectul redactării, propunem reformularea sintagmei „delimitată prin limitele”.
La pct.94, pentru precizia dispozițiilor preconizate, sugerăm redarea definiției sintagmei „lungimea unui curs de apă”.
20. La actualul pct.41 al art.I, în tabelul propus pentru pct.2.3.2. din anexa nr.11, în coloana a doua, la liniuța a doua, în locul termenului „a valorilor” va fi redat cuvântul „valorile”, iar la liniuța a treia, după „art.21” se va introduce precizarea „din lege”.
De asemenea, pentru corectitudinea redactării, tot la liniuța a treia, sintagma „chimice corpurilor” va fi înlocuită cu „chimice a corpurilor”
PREŞEDINTE
dr. Dragoş ILIESCU
Bucureşti
Nr.